Dupa „Mărțișor”, „Babe” și
„Mosi”, după "zăpada mieilor", când calendaristic deja am pășit în
anotimpul primăverii deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă,
ne apropiem de momentul echinocțiului de primăvară, ce marchează
începutul primăverii astronomice. El se produce în jurul datei de 20
martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero
grade.
După cum este cunoscut, mișcarea
aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a
Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea
duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției
aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a
înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească,
Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce
marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un
unghi de 23° 27' .
La momentul echinocțiului de
primăvăra Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a
sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct
vernal, el descrie miscarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce
determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților,
indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem
considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă si valoarea medie a
înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data
respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal
vest.
Iluminarea planetei la echinocțiul de primăvară
Începând de la aceasta dată,
durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a
nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea
loc momentul solstițiului de vară.
Evident, descrierea de mai sus
este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a
Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile
respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în
regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică
începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.
VERNÁL, -Ă, vernali, -e, adj. (Livr.) Care ține de primăvară, privitor la primăvară. (Astron.) Punct vernal = punct de intersecție a eclipticii cu
ecuatorul ceresc, în care Soarele se află la echinocțiul de primăvară. – Din fr. vernal, lat. vernalis.
ELÍPSĂ ~e f. 1) Curbă plană închisă, pentru care suma
distanțelor oricărui punct al său la două puncte fixe este întotdeauna constantă
Date ale echinocțiului de primăvară:
( TLR = Timp Legal Român = ora oficială a
României, GMT + două ore. )
|
An
|
Zi
|
Ora (TLR)
|
|
2012
|
20 martie
|
07:14
|
|
2013
|
20 martie
|
13:02
|
|
2014
|
20 martie
|
18:57
|
|
2015
|
21 martie
|
00:45
|
|
2016
|
20 martie
|
06:30
|
|
2017
|
20 martie
|
12:29
|
|
2018
|
20 martie
|
18:15
|
|
2019
|
20 martie
|
23:58
|
|
2020
|
20 martie
|
05:50
|
Dr. Harald Alexandrescu
Sursa:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu