Accesati linkul:
joi, 24 martie 2016
miercuri, 23 martie 2016
ZIUA MONDIALA A APEI
Conferința Națiunilor Unite asupra mediului înconjurător de la Rio de Janeiro a adoptat, la
22 decembrie 1992, hotărârea prin care ziua de 22 martie devenea Ziua mondială
a apei (World Water Day).
În
mesajul său pentru ediția din 2016
a zilei, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon ne
transmite îndemnul de a ne reafirma "angajamentul nostru de a îmbunătăți
calitatea, gestionarea și protecția resurselor de apă, ca parte a campaniei
noastre istorice pentru a obține o viață demnă pentru toți oamenii ..",
potrivit paginii ONU dedicate zilei.
Ziua
mondială a apei se marchează anual, iar tema anului 2016 "Apă și locuri de
muncă" scoate în evidență legătura dintre cantitatea și calitatea apei
necesare și oamenii care lucrează în acest domeniu, care reprezintă un aspect
definitoriu pentru asigurarea calității vieții. De asemenea, prin acțiunile
organizate în acest an se urmărește și recunoaștere muncii depuse în acest
sector de activitate și conștientizarea necesității de a avea condiții de muncă
decente.
Aproximativ
650 de milioane de oameni din întreaga lume nu au acces la apă curată și de
multe ori trebuie să facă față cu mult mai puțin decât cei 50 de litri de apă
de persoană pe zi, cantitatea indicată de Organizația Mondială a Sănătății
(OMS) ca fiind necesară pentru uzul casnic și pentru menținerea sănătății și
igienei.
Lipsa de
acces la o sursă de apă curată la prețuri accesibile și convenabile este una
dintre cele mai mari bariere pentru a scăpa de sărăcie și boli, a declarat
organizația de caritate în raportul său pe acest an privind situația apei în
lume 'State of the World's Water 2016', dat publicității cu ocazia Zilei
Mondiale a Apei, marcată la 22 martie.
Se estimează
că trei din patru locuri de muncă la nivel global sunt dependente de apă, ceea
ce înseamnă că penuria și lipsa de acces sunt susceptibile de a limita
creșterea economică în următoarele decenii, potrivit unui raport al
Organizației Națiunilor Unite (ONU), dat publicității.
Thomson
Reuters Foundation citează câteva exemple despre costul apei la nivel global și
despre accesul la această resursă. Astfel, în capitala Papua Noua Guinee, Port
Moresby, aceasta îi costă pe oamenii săraci 54 la sută din veniturile pe o zi
pentru a cumpăra de la un serviciu de livrare minimum recomandat de 50 de litri
de apă zilnic.
În
Madagascar, în capitala Antananarivo, costul a 50 de litri de apă dintr-un
camion echivalează cu 45 la sută din salariul pe o zi a unei persoane, în timp
ce în capitala Ghanei, Accra, este de 25 la sută.
În Marea
Britanie, costul a 50 de litri de apă este de 0,1 la sută din salariul minim pe
o zi, aceasta fiind procurată dintr-o sursă publică de aprovizionare prin
conducte, britanicii folosind în medie 150 de litri de apă pe zi de persoană.
Papua Noua
Guinee, Guineea Ecuatorială și Angola
Conform
datelor consultate de Thomson Reuters Foundation, Cambodgia ,
Mali , Laos
În ciuda
multor progrese, inegalitățile persistă chiar și la țări care au făcut pași
importanți pe această cale, deoarece cei mai săraci locuitori ai acestora
plătesc de multe ori cel mai mare procent din venitul lor zilnic pentru
procurarea apei, notează Thomson Reuters Foundation.
Sursa:
luni, 14 martie 2016
duminică, 13 martie 2016
Ora de Greenwich
Ora de Greenwich ( engleză Greenwich Mean Time - GMT)
este timpul meridian, care trece prin așezarea veche a observatorului Greenwich situat în apropierea orașului Londra.
Meridianul Zero sau meridianul
Greenwich , este meridianul care traversează observatorul Greenwich situat în apropierea orașului Londra, Anglia. El a fost determinat în anul 1884 la o conferință
geografică internațională; meridianul intersectează ecuatorul legând cele două
poluri, el desparte emisferele de est și vest. Meridianul are un rol deosebit
în stabilirea coordonatelor geografice, ca și la stabilirea fusurilor orare prin ora
de Greenwich.
State traversate de meridian:
MareaBritanie (319 km ), Franța (735 km ), Spania (336 km ), Algeria (1.555 km), Mali (760 km ), Burkina
Faso (430 km ), Togo (39 km )
și Ghana (569 km ).
Surse:
ECHINOCTIUL de PRIMAVARA
Dupa „Mărțișor”, „Babe” și
„Mosi”, după "zăpada mieilor", când calendaristic deja am pășit în
anotimpul primăverii deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă,
ne apropiem de momentul echinocțiului de primăvară, ce marchează
începutul primăverii astronomice. El se produce în jurul datei de 20
martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero
grade.
După cum este cunoscut, mișcarea
aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a
Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea
duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției
aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a
înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească,
Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce
marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un
unghi de 23° 27' .
La momentul echinocțiului de
primăvăra Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a
sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct
vernal, el descrie miscarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce
determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților,
indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem
considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă si valoarea medie a
înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data
respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal
vest.
Iluminarea planetei la echinocțiul de primăvară
Începând de la aceasta dată,
durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a
nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea
loc momentul solstițiului de vară.
Evident, descrierea de mai sus
este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a
Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile
respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în
regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică
începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.
VERNÁL, -Ă, vernali, -e, adj. (Livr.) Care ține de primăvară, privitor la primăvară. (Astron.) Punct vernal = punct de intersecție a eclipticii cu
ecuatorul ceresc, în care Soarele se află la echinocțiul de primăvară. – Din fr. vernal, lat. vernalis.
ELÍPSĂ ~e f. 1) Curbă plană închisă, pentru care suma
distanțelor oricărui punct al său la două puncte fixe este întotdeauna constantă
Date ale echinocțiului de primăvară:
( TLR = Timp Legal Român = ora oficială a
României, GMT + două ore. )
|
An
|
Zi
|
Ora (TLR)
|
|
2012
|
20 martie
|
07:14
|
|
2013
|
20 martie
|
13:02
|
|
2014
|
20 martie
|
18:57
|
|
2015
|
21 martie
|
00:45
|
|
2016
|
20 martie
|
06:30
|
|
2017
|
20 martie
|
12:29
|
|
2018
|
20 martie
|
18:15
|
|
2019
|
20 martie
|
23:58
|
|
2020
|
20 martie
|
05:50
|
Dr. Harald Alexandrescu
Sursa:
SOLSTITIU de IARNA
Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de
la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis,
cel al solstițiului de iarnă . El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe
sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul
Soarelui.
După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își
păstrează (în primă aproximatie) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu
66° 33' față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în
decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a carui înclinare față
de ecuatorul ceresc este de 23° 27'. La momentul solstițiului de iarnă Soarele
se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară
maximă de 23° 27' sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul
cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta
explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a
nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.
Iluminarea planetei la solstițiul de iarnă
La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27' la
sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de
punctul cardinal vest. La momentul amiezii el "urcă" - ținând cont de
latitudinea medie a tării noastre, de 45° , la numai 21° față de orizont. În
consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore
și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute
(pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc
invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.
Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului
iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie. Începând de la
această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a
nopților va scădea în mod corespunzător.
Înălțimea Soarelui deasupra orizontului la mijocul zilei, în ziua solstițiului de vară și de iarnă
Date ale solstițiului de iarnă:
( TLR = Timp Legal Român = ora oficială a României, GMT +
două ore ).
|
An
|
Zi
|
Ora (TLR)
|
|
2012
|
21 decembrie
|
13:11
|
|
2013
|
21 decembrie
|
19:11
|
|
2014
|
22 decembrie
|
01:03
|
|
2015
|
22 decembrie
|
06:48
|
|
2016
|
21 decembrie
|
21:44
|
|
2017
|
21 decembrie
|
18:28
|
|
2018
|
22 decembrie
|
00:23
|
|
2019
|
22 decembrie
|
06:19
|
|
2020
|
21 decembrie
|
12:02
|
Dr. Harald Alexandrescu
Sursa:
ECHINOCTIUL de TOAMNA
Ca în fiecare an, la începutul ultimei decade a lunii septembrie atenția
ne este îndreptată spre momentul în care pașim în toamna astronomică. Acesta
este momentul echinocțiului de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de
180°.
Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal” , se află pe
sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera
cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl
traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în
cea sudică. Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc,
Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest,durata zilelor fiind astfel
egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Singurele excepții le întâlnim în regiunile polare, în
zona polului nord incepând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud
Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocțiului de
primavară.
În emisfera sudică a Pământului, data de 22 septembrie marchează
începutul primaverii.
Iluminarea planetei la echinocțiul de toamnă
La latitudinile tarii noastre, în aceste zile Soarele va culmina la
amiază la o înălțime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanței
unghiulare dintre zenit si orizont.
Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar
cea a nopților să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc
momentul solstițiului de iarnă.
Date ale echinocțiului de toamnă:
( Ora
de vară = TLR + o oră = GMT + trei ore )
TLR = Timp Legal Român
|
An
|
Zi
|
Ora (ora de vară)
|
|
2012
|
22 septembrie
|
17:49
|
|
2013
|
22 septembrie
|
23:44
|
|
2014
|
23 septembrie
|
05:29
|
|
2015
|
23 septembrie
|
11:20
|
|
2016
|
22 septembrie
|
17:21
|
|
2017
|
22 septembrie
|
23:01
|
|
2018
|
23 septembrie
|
04:54
|
|
2019
|
23 septembrie
|
10:50
|
|
2020
|
22 septembrie
|
16:30
|
Dr. Harald Alexandrescu
Sursa:
GREUTATEA
De ce Luna nu cade pe Pământ, ca merele?
Fig. 1
Sursa:
Accesati linkul:
Abonați-vă la:
Postări (Atom)