duminică, 13 martie 2016

URECHEA

Accesati linkul:



OCHIUL

Accesati linkul:



Ora de Greenwich


Ora de Greenwich ( engleză Greenwich Mean Time - GMT) este timpul meridian, care trece prin așezarea veche a observatorului Greenwich situat în apropierea orașului Londra.
Greenwich este un burg londonez în sud-estul capitalei britanice.
Greenwich fost înscris în anul 1997 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Este renumit prin observatorul astronomic de aici. Prin rezoluția din 1884 a Conferinței Internaționale a Meridianului (în engleză: International Meridian Conference) acest observator a fost ales drept origine a longitudinii („meridianul zero”), o convenție urmată în toată lumea.
Meridianul Zero sau meridianul Greenwich, este meridianul care traversează observatorul Greenwich situat în apropierea orașului Londra, Anglia. El a fost determinat în anul 1884 la o conferință geografică internațională; meridianul intersectează ecuatorul legând cele două poluri, el desparte emisferele de est și vest. Meridianul are un rol deosebit în stabilirea coordonatelor geografice, ca și la stabilirea fusurilor orare prin ora de Greenwich.
State traversate de meridian:
MareaBritanie (319 km), Franța (735 km), Spania (336 km), Algeria (1.555 km), Mali (760 km), Burkina Faso (430 km), Togo (39 km) și Ghana (569 km).








Surse:





ECHINOCTIUL de PRIMAVARA

Dupa „Mărțișor”, „Babe” și „Mosi”, după "zăpada mieilor", când calendaristic deja am pășit în anotimpul primăverii deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă, ne apropiem de momentul echinocțiului de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice. El se produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade.
După cum este cunoscut, mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27' .
La momentul echinocțiului de primăvăra Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie miscarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă si valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.


Iluminarea planetei la echinocțiul de primăvară

Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.
Evident, descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni. 

VERNÁL, -Ă, vernali, -e, adj. (Livr.) Care ține de primăvară, privitor la primăvară. (Astron.) Punct vernal = punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc, în care Soarele se află la echinocțiul de primăvară. – Din fr. vernal, lat. vernalis. 


ELÍPSĂ ~e f. 1) Curbă plană închisă, pentru care suma distanțelor oricărui punct al său la două puncte fixe este întotdeauna constantă.



Date ale echinocțiului de primăvară:
 ( TLR = Timp Legal Român = ora oficială a României, GMT + două ore. )
An
Zi
Ora (TLR)
2012
20 martie
07:14
2013
20 martie
13:02
2014
20 martie
18:57
2015
21 martie
00:45
2016
20 martie
06:30
2017
20 martie
12:29
2018
20 martie
18:15
2019
20 martie
23:58
2020
20 martie
05:50
Dr. Harald Alexandrescu


Sursa:


SOLSTITIU de IARNA

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă . El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.
După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximatie) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33' față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a carui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27'. La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27' sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.


Iluminarea planetei la solstițiul de iarnă

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27' la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el "urcă" - ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° , la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.
Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.


Înălțimea Soarelui deasupra orizontului la mijocul zilei, în ziua solstițiului de vară și de iarnă

Date ale solstițiului de iarnă:
( TLR = Timp Legal Român = ora oficială a României, GMT + două ore ). 
An
Zi
Ora (TLR)
2012
21 decembrie
13:11
2013
21 decembrie
19:11
2014
22 decembrie
01:03
2015
22 decembrie
06:48
2016
21 decembrie
21:44
2017
21 decembrie
18:28
2018
22 decembrie
00:23
2019
22 decembrie
06:19
2020
21 decembrie
12:02
Dr. Harald Alexandrescu

Sursa:



ECHINOCTIUL de TOAMNA

Ca în fiecare an, la începutul ultimei decade a lunii septembrie atenția ne este îndreptată spre momentul în care pașim în toamna astronomică. Acesta este momentul echinocțiului de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°.
Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest,durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Singurele excepții le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord incepând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocțiului de primavară.
În emisfera sudică a Pământului, data de 22 septembrie marchează începutul primaverii.

Iluminarea planetei la echinocțiul de toamnă

La latitudinile tarii noastre, în aceste zile Soarele va culmina la amiază la o înălțime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanței unghiulare dintre zenit si orizont.
Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopților să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstițiului de iarnă.

Date ale echinocțiului de toamnă:

( Ora de vară = TLR + o oră = GMT + trei ore )
TLR = Timp Legal Român

An
Zi
Ora (ora de vară)
2012
22 septembrie
17:49
2013
22 septembrie
23:44
2014
23 septembrie
05:29
2015
23 septembrie
11:20
2016
22 septembrie
17:21
2017
22 septembrie
23:01
2018
23 septembrie
04:54
2019
23 septembrie
10:50
2020
22 septembrie
16:30
Dr. Harald Alexandrescu

Sursa: